I want to be with those who know secret things, or else alone…
Rainer Maria Rilke
Mă uitam cu drag la colecţia mea de aparate vechi de fotografiat şi de filmat şi încercam să-mi amintesc de unde am pornit…
Cei mai mulţi dintre noi colecţionăm ceva. Am văzut colecţii fabuloase de tablouri, dar şi de trenuleţe electrice, la oameni în toată firea! Aparate vechi de radio, sifoane, bibelouri, fotografii vechi, bijuterii, ceasuri, medalii, păpuşi de porţelan, măşti etnice, filme, plăci de gramofon, becuri, pixuri, brichete, pipe, bărci sau avioane în miniatură, cărţi în ediţii liliput, pantofi, potcoave, obiecte din vremea comunismului, icoane, cărţi, cd-uri sau dvd-uri, cutii de chibrituri, pliculeţe de zahăr, şerveţele, obiecte de ceramică şi de folclor, instrumente muzicale, instrumente de navigaţie, claxoane, medalii, maşinuţe sau chiar maşini de epocă, arme de vânătoare, săbii, uniforme militare, magneţi de frigider, căni inscripţionate şi câte şi mai câte se găsesc în casele noastre, în locuri preferate şi asupra cărora revărsăm o grijă aparte. Probabil că orice colecţionar poate fi portretizat în funcţie de ceea ce adună în ani, chiar dacă tema colecţiei nu are legătură cu meseria lui.
În spatele colecţiei pot fi vise neîmplinite, pasiuni mocnite, atracţii fatale către epoci apuse sau simplă excentricitate. Bucuria colecţionarului care descoperă o piesă nouă are culoarea inocenţei şi strigătul autentic de bucurie al copilului care e cadorisit cu ceea ce şi-a dorit cel mai tare.
Nu cred să existe colecţionar care să nu-şi susţină cu poveşti uluitoare motivaţia iniţială şi consecvenţa cu care îşi completează colecţia. Am o prietenă care călătoreşte mult şi din fiecare oraş îşi ia câte un tablou kitschos, care să aibă neapărat ceva din specificul local. Pe pereţii care sprijină scara interioară sunt cele mai înfiorătoare „opere de artă”, dar care, în contextul plin de bun-gust al casei şi al fiinţei despre care vorbesc, aduc exact nota de umor şi de poveste necesară admirării unei asemenea colecţii. Cred ca asta inseamna sa fii cool autentic – sa ai o conexiune solida cu trecutul, ca sa stii dupa ce striga prezentul. Doina Levintza si Dan Coma sunt cei mai cool prieteni ai mei.
Pe Dan Chişu îl ştiu colecţionând măşti din toată lumea şi nu m-ar mira să aud un psiholog spunând că „pacientul” e pasionat de misterul, de adevărul pe care-l ascund măşti fabulos realizate…
Despre Sergiu Nicolaescu am auzit că ar colecţiona arme de război, săbii şi alte obiecte ce l-au conectat cu trecutul pe care l-a descris în atâtea filme emblematice…
O colegă de-a mea adună de peste tot pliculeţe de zahăr. Asta ce-o mai însemna? Nevoia de provizii?! Frica de raţionalizare?! Sau simpla bucurie de a se prosti ca un copil şi de a se bucura de fiecare nou ambalaj simpatic sau atipic (are şi pliculeţe confecţionate din foiţă de lemn sau de tablă!…).
De la Alex. Leo Şerban am aflat despre colecţia lui adorabilă de sticluţe vechi de parfum. M-am prins! De acolo îi vine… inspiraţia! Vă daţi seama? Doar închizi ochii, inspiri profund ce a mai rămas pe pereţii unei sticluţe şi simţi fragilitatea sau dezmăţul unor vieţi îndepărtate de domniţe sofisticate, ce mânuiau cu aceeaşi graţie evantaiul sau inelul cu otravă…
Îmi place să descopăr colecţii în casele în care intru, îmi plac poveştile obiectelor adunate şi, măcar în gândul meu, îndrăznesc să descifrez omul cu astfel de preocupări. N-am cultura specialistului care ar diagnostica precis omul din spatele fiecărei colecţii, dar în mintea mea îi privesc cu duioşie şi cu interes pe toţi cei care îşi cultivă o pasiune, căutând nu numai cantitatea, dar şi calitatea, autenticitatea, datele exacte despre obiectele adulate.
Fiecare aparat vechi de fotografiat şi de filmat pe care l-am găsit prin lume m-a făcut să-mi imaginez femei, bărbaţi, copii care au zâmbit în faţa lor, care şi-au păstrat amintiri de nuntă, de iubire, de naştere, de sărbătoare datorită lor. Nu exclud varianta ca aparatele mele să fi surprins războaie, suferinţă, orori, lacrimi, despărţiri, dar ştiu că simpla lor atingere mă înfioară şi mă face să-mi imaginez vieţi, destine, sentimente, momente… Câteva dintre aparatele mele de filmat mai funcţionează, cu peliculă de 8 mm. M-aş chinui să o găsesc şi să filmez o secvenţă din viaţa mea, doar cu sentimentul că aş completa şi colecţia de imagini surprinse în zeci de ani…
Colecţionăm obiecte, însă le privim cu bucurie în suflet, cu interes, cu nostalgie şi multă închipuire. Colecţionăm, practic, stările noastre pe care rareori le putem îndrepta spre cele prezente zilnic în viaţa noastră.
Cea mai frumoasă colecţie pe care am admirat-o a fost cea din filmul Cinema Paradiso, colecţia de săruturi cenzurate din filmele vremii, ca să nu lezeze privirile spectatorilor ipocriţi. N-am auzit să-i fi dat cuiva prin cap şi la noi să colecţioneze şi să ne prezinte bucăţi cenzurate din filmele făcute pe vremea comuniştilor. Din ele, puse cap la cap, am obţine, probabil, unul dintre cele mai bune filme făcute vreodată în România.
Cred în minuţiozitatea şi seriozitatea colecţionarului înrăit, care ar pleca şi la capătul pământului pentru un nimic extrem de important, care povesteşte cu patimă şi emoţie despre fiecare întâlnire cu piesele colecţiei sale şi care e în stare să inventeze scenarii halucinante în care să joace piesele principale din colecţie. Cred sincer că aceştia sunt oameni care dau importanţă nu numai pasiunii năvalnice, ci şi lucrurilor simple peste care alţii trec grăbiţi şi impasibili. Cred că aceşti oameni simt nevoia să se conecteze nu numai la prezent, ci, neapărat, şi la trecut, cu speranţa că în viitor, pentru urmaşi, colecţia va fi o amintire duioasă şi nemuritoare… Dorinţa de a lăsa ceva în urmă ne bântuie pe toţi, iar nevoia de a avea ceva care să ne amintească de cei dragi ne emoţionează şi ne cuprinde… O colecţie e o joacă serioasă a unui om mare, pregătit oricând să fie amăgit de lume, dar niciodată de colecţia lui.
Dacă aţi şti deja ce vă place, aţi putea începe chiar de mâine o colecţie. Răbdarea, curiozitatea, stăruinţa sunt doar câteva puncte de pornire. Iar dacă nu aveţi nici o idee despre ce-ar putea conţine viitoarea voastră colecţie, e posibil să nu ştiţi încă ce vă atrage, ce vă place, ce vă emoţionează, ba chiar cine sunteţi. Merită încercarea, măcar pentru a vă face o impresie mai bună despre voi şi pentru a activa niscaiva sentimente ce riscă să moară nefolosite…
